Costică Ştefănescu ..."Sa nu lasati Craiova niciodata!"

Ai vreo intrebare/informatie legata de istoria Universitatii Craiova? Aici e locul potrivit!

Moderator: grup_moderatori

Avatar utilizator
hanky panky
fanatic
fanatic
Mesaje: 3059
Membru din: 17 Noi 2008, 00:20

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de hanky panky » 21 Aug 2013, 21:34

Amintiri despre Costică Ştefănescu. Cum s-a făcut “oltean” în secret

Autor: Dan Constantin

Era spre sfârşitul verii lui 1973, când, tânăr ziarist fiind, am plecat “pe teren” la Craiova. Aveam de făcut “documentări” la Electroputere şi la Combinatul de Îngrăşăminte Chimice, atunci în plină dezvoltare, acum ruine care mai amintesc de marele avânt industrial al “Epocii”. Ziariştii de la “organele centrale” se cazau de regulă la “Hotelul partidului”, o construcţie discretă, cu două niveluri şi, îmi amintesc, cu un brad semeţ în faţa intrării, unul dintre puţinele conifere din Capitala Olteniei. De la recepţie mi-au spus că am un coleg de cameră, un băiat tânăr care “sperăm să nu vă deranjeze”. Urc la primul etaj şi în cameră îmi găsesc “colegul” de conjunctură dormind. Era într-un trening albastru cu sgila clubului Steaua Bucureşti şi aţipise cu o carte pe piept căreia i-am desluşit titlul: “Economie politică, manual pentru clasa a XI-a”. N-am vrut să-i deranjez nici odihna, nici “studiul” şi am ieşit tiptil din cameră, revenind după câteva ore, curios ca orice ziarist să aflu ce-i cu tânărul stelist în “cantonament” la hotelul PCR din Craiova.

L-am găsit citind din aceeaşi carte, s-a ridicat de pe pat, mi-a întins mâna şi s-a prezentat: “Sunt Costică Ştefănescu şi joc fotbal”. Eram în temă cu subiectul, dar mirat l-am întrebat de ce nu este “cu echipa”. M-a rugat să ţin un secret pentru încă două zile şi mi-a lămurit situaţia lui.

Mi-a povestit destul de încurcat că “a dezertat” de la Steaua pentru că dorea să se transfere la Ştiinţa Craiova – unde se forma şi o mare echipă. Pe atunci nu era deloc simplu să pleci de la echipele militare - Steaua sau Dinamo – la cele civile. Mijloacele de transfer legal erau puţine. Portiţa o reprezenta admiterea la facultate, care deschidea calea spre transferul la un club studenţesc. Costică Ştefănescu negociase în secret cu U Craiova, care îi oferise această pistă: “Vii şi dai examen, şI, dacă intri, eşti student cu acte în regulă şi nu te mai ia nimeni <sub drapel> timp de cinci ani”. Costică Ştefănescu era frământat însă de regretul părăsirii pe ascuns a coechipierilor de la Steaua dar punea în cumpănă şi perspectiva unei diplome universitare. “Cât o să mai joc, ce o să fac când nu mai mă ţin picioarele?” îşi motiva cu maturitate tânărul sportiv gestul 'transferului' secret. Cei de la Steaua mă caută prin toată ţara, toate garnizoanele au sarcina să mă depisteze pe unde sunt ascuns” – mă lămureşte “transfugul”, care îmi spune că de trei zile nu a ieşit din cameră. Venea cineva “sigur” de la restaurantul hotelului şi-i aducea mâncarea. Din acel moment am devenit eu, timp de două zile, cameristul de serviciu. Eram de partea lui, trecusem în rândul “complotiştilor” care asigurau un fundaş central pentru “Ştiinţa”, club iubit nu doar de Adrian Păunescu şi de Ştefan Andrei, ci şi de sute de mii de români. A venit bucuros de la “Economie”: “Am scris şi cred că e ok”, mi-a povestit seara.

Ca absolvent de Politehnică, am trecut în revistă împreună şi câteva probleme de matematică, examenul de a doua zi pentru admiterea la ASE. A plecat îngândurat spre examen; vorbise cu tatăl lui la telefon. Îl anunţase că o patrulă de la Comisariat pândea casa părintească, să-l recupereze. Când m-am întors în cameră să-mi iau catrafusele am găsit un bilet pe masă.
“Cred că am intrat la ASE. Mulţumesc pentru meditaţii. Vă aştept la stadion când mai veniţi prin Craiova. Cu salutări, Costică Ştefănescu”.
A jucat la Ştiinţa Craiova 13 ani, până în 1986.




http://jurnalul.ro/special-jurnalul/ami ... 50141.html
Lua-te-ar kyron cu el in pesti

JustME

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de JustME » 21 Aug 2013, 23:57

Ştefănescu, fotbalistul cu valiză-diplomat

Când ştirea morţii lui Costică Ştefănescu a făcut ţăndări liniştea oraşului toropit de căldură, un tânăr îmbrăcat într-un tricou albastru al Universităţii Craiova a fugit la Spitalul Militar ca să aprindă două candele pe trotuar.


Imagine

„Am primit vestea cu durere în suflet. Nu-mi vine să cred. Marele meu ghinion e că nu l-am prins jucând. Dumnezeu să-l ierte! A fost un mare fotbalist”, le-a spus Robert Buga ziariştilor şi cameramanilor. Avea lacrimi în ochi. E povestea unui suporter care îl cunoaşte pe Ştefănescu doar din spusele părinţilor, din cărţi sau din imaginile de arhivă.

“Une belle allure”
Gestul lui Robert este emoţionant ca rândurile lui Ioan Chirilă, care a plecat şi el, cu mult înaintea lui Ştefănescu. “Căpitanul echipei naţionale şi al Craiovei are, cum spun francezii, une belle allure. Ai mereu impresia că şi-a uitat valiza-diplomat pe o masă de conferinţă, la Geneva sau la Stockholm. Vorbeşte puţin, mai ales de când e căpitan. Îşi cântăreşte cuvintele. În faţa lui, glumele devin întotdeauna mai pudice. Până şi Cîrţu se supune acestei reguli”, scria Nea Vanea acum 29 de ani, în volumul “Pe marile bulevarde ale fotbalului”, un jurnal al celor 1.001 de nopţi dinaintea calificării la Euro 1984. Selecţioner era Mircea Lucescu, iar Costică Ştefănescu însemna poate numărul 1 al unei echipe naţionale în care juca deghizat cu numărul 6. Au trecut de-atunci aproape 30 de ani, dar meciul de pe “Rasunda” din Stockholm şi cel de pe “Slovan” din Bratislava rămân vocalele uimirii noastre de copii.

“Vine Ardealul”
Tot 30 de ani au trecut de la o altă poveste de neuitat cu Costică Ştefănescu şi pe care am scris-o în primăvara lui 2012, înaintea meciului Atletico Madrid – Athletic Bilbao, disputant la Bucureşti, în finala Ligii Europa. “Pe 16 martie 1983 mă trezisem mai de dimineaţă decât de obicei, întrucât nu-mi terminasem tema la mate. Eram elev în clasa a opta la Şcoala Generală numărul 3 din Târgu-Jiu, iar cele două probleme de geometrie din culegerea lui Grigore Gheba (albă, cu două trunchiuri de con pe copertă, o mai ţineţi minte?) rămăseseră nerezolvate, din cauza unei incursiuni întârziate, cu o zi mai devreme, pe insuliţa împădurită de lângă dig, cu arcuri şi cu săgeţi, în căutarea lui Winnetou şi a lui Old Wabble. Întunericul începuse să se predea în faţa zorilor, abia scrisesem ipoteza şi mă pregăteam, timid, să lansez demonstraţia, când au început să răsune claxoane vesele. Dinspre Castelul de apă, pe strada “1 Mai”, Dacii, autocare şi dubiţe înaintau, în coloană, spre Cinema “Dacia”, apoi făceau dreapta, pe lângă Poşta mare, stânga, paralel cu Poarta Sărutului, din nou stânga, lăsau în spate magazinul “Parângul”, şi drepta, pe “Victoriei”, spre ieşirea din oraş în direcţia Craiovei. “Vine Ardealul”, îmi explica tata, şi avea dreptate. Autovehicule cu numere de Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj, Alba şi Hunedoara scăpau din pâlnia defileului dintre Petroşani şi Târgu-Jiu, grăbindu-se spre inima Olteniei, acolo unde Universitatea Craiova urma să-i înfrunte, după prânz, pe fotbaliştii înspăimântători de la FC Kaiserslautern. Erau sferturile de finală ale Cupei UEFA, iar Ştiinţa îi lăsase acasă, până aici, pe italienii de la AC Fiorentina, pe irlandezii de la Shamrock Rovers şi pe francezii de la Girondins Bordeaux. În Germania, cu două săptămâni în urmă, Craiova pierduse strâns, 2-3, şi toată lumea simţea nevoia de papaverină.

Un oraş tratat cu albastru de metil
Pe la 7.30, ca de obicei, am pornit spre şcoală. Ardealul continua să inunde străzile şi să claxoneze. Prin geamurile întredeschise ale maşinilor fluturau steaguri, eşarfe sau bucăţi de cearşaf, iar oraşul părea un pacient tratat cu albastru de metil de un medic prea zelos. În dimineaţa aceea, toată lumea îşi înnodase gândurile la “Centralul” din Bănie, aşa că n-am poposit decât la “Alimentara”, pentru o cutie “Cip” sau un pachet de Mentosan. Se mai găseau încă ţigări chinezeşti şi albaneze, bomboane cubaneze, ciocolată “Ambasador” şi napolitane “Carmen”, dar stavridul congelat şi crevetele vietnamez începuseră să-şi anunţe, din păcate, dominaţia pe rafturile comerţului socialist. Orele au trecut greu. Doamna Velican, profa de mate, ne-a mai făcut nişte provizii de algebră, iar doamna Cărăşel ne-a provocat, la franceză, cu două pagini de exerciţii, dintre cele cu linii punctate care ar fi urmat completate cu diferite conjugări ale verbelor “etre” şi “avoir”. La germană am scăpat ieftin – un cântecel, “Mein Hut”, şi a urmat “Educaţia fizică”, unde am încins o miuţă, apoi gata orele. Se apropia marele meci.

“Temp”, televizorul pe lămpi
Acasă, repede, la televizor! Aveam un “Temp”, cocoţat, în sufragerie, pe picioare de lemn. Se încălzea greu, era rusesc şi era pe lămpi, dar oferea o imagine decentă pentru vremea aceea, când la modă era deja televizorul pe circuite integrate. “Telecolorul” se afla încă departe, undeva, în viitor. La Craiova, stadionul gemea: aproape 50.000 de oameni se strânseseră ca sardelele. Când “alb-albaştrii” au intrat pe teren, Oltenia bătea din picioare. Pentru conformitate, să-i dăm cuvântul crainicului: “În poartă, cu numărul 1 – Silviu Lung! Linia de fund: cu numărul 2 – Nicolae Negrilă, cu numărul 3 – Nicolae Tilihoi, numărul 6 şi căpitanul echipei – Costică Ştefănescu, cu numărul 4 – Nicolae Ungureanu! La mijloc, cu numărul 5 – Aurel Ţicleanu, cu numărul 8 – Ilie Balaci, cu numărul 10 – Costică Donose! În atac, cu numărul 7 – Zoltan Crişan, cu numărul 9 – Doru Cămătaru, cu numărul 11- Gheorghiţă Geolgău!”. A urmat, prin ochii elevului de clasa a opta, dinamovist înflăcărat la vremea aceea, un film nemaivăzut. Nicolae Negrilă a prins şutul vieţii în minutul 82 şi Hans Peter Briegel, fundaşul cu motor Diesel al Germaniei Federale, a privit spre nicăieri. Şi, tot atunci, au înnebunit şi salcâmii lui Tudor Gheorghe. Craiova era în semifinalele Cupei UEFA. În 1983, George Lucas lansa episodul VI al seriei “Războiul stelelor”, “Return of Jedi”, în vreme ce Ronald Reagan, preşedintele SUA, propunea un sistem antirachetă, care avea să se numească tot <>, în disputa cu URSS-ul lui Iuri Andropov. În acelaşi 1983, Michael Jackson oferea planetei nemuritorul hit Billie Jean, iar polonezul Lech Walesa primea Premiul Nobel pentru Pace. Pentru români, 1983 a însemnat însă <>, pentru că Benfica a frânt zborul Craiovei (0-0 la Lisabona şi 1-1 în Bănie) şi a jucat ultimul act cu Anderlecht Bruxelles.


Imagine

A fost, odată ca niciodată, o echipă de basm: Lung, Irimescu, Tilihoi, Cămătaru, Ştefănescu (sus), Balaci, Negrilă, Crişan, Ţicleanu, Ungureanu, Donose (jos). Imagine surprinsă înaintea fluierului de start al meciului-retur Craiova – Bordeaux, 8 decembrie 1982

O echipă de superlative
Atletico Madrid – Atlhletic Bilbao, cu trofeul pe masă, e o mică revanşă. Şi un cadou. Pentru Donose , care puştiului de 14 ani îi plăcea mai mult decât Balaci, pentru o echipă de superlative alintată <>, pentru o naţiune care a îndurat golul sârbului Filipovici, de la Benfica, mai greu decât răceala caloriferelor. Sigur, veţi spune că Steaua a câştigat Cupa Campionilor Europeni, că România a respirat la înălţimea Mondialului american sau că Mircea Lucescu a ridicat deasupra capului, cu Şahtior, Cupa UEFA. Chiar şi aşa, îngăduiţi-mi, după 30 de ani, să socotesc Craiova – Kaiserslautern drept cea mai emoţionantă istorie din fotbalul românesc”.

Iar Costică Ştefănescu a fost, neîndoielnic, unul dintre Făt-Frumoşii ei.

Robert Buga şi omagiul adus unui jucător de legendă FOTO Marian Iliescu

sursa: adevarul.ro
http://adevarul.ro/news/eveniment/Stefa ... index.html

JustME

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de JustME » 22 Aug 2013, 00:00

absolut fabulos editorialul lui Dan Constantin din Jurnalul National, de fapt povestea in sine e una splendida apld

Odihneste-te in pace Capitane!

Avatar utilizator
Ovidiu*
fanatic
fanatic
Mesaje: 2410
Membru din: 19 Aug 2006, 13:14

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de Ovidiu* » 22 Aug 2013, 01:03

În Craiova, lumânările nu se sting. Amintiri cu marele Costică Ştefănescu
Publicat în 21 August, 2013 la 19:05 de Alin Fornade

În Craiova, lumânările nu se sting Un ultim omagiu pentru Costică Ştefănescu, pe stadionul "Ion Oblemenco". Foto: Tibi Bologh/Mediafax
După Crișan, s-a dus și Ștefănescu. Înainte ne-am despărțit greu de Oblemenco, Deselnicu, Oțet, Strâmbeanu, Frânculescu și Domozină
Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la Ștefănescu, prima imagine care-mi vine în minte nu e de pe Rasunda și nici de pe Wembley. E de pe stadionul „Ion Oblemenco”, pe atunci “Central”, locul unde rodise o echipă ce aducea “cântecul și-n priviri“. România întâlnea Turcia (3-0) în preliminariile Mondialului mexican. Ai noștri erau mai relaxați, ienicerii nu stăpâneau mingea ca azi. Oaspeții au profitat de avântul tricolorilor și au pornit spre poarta lui Lung. Parcă răsfoiai manualul de istorie, unde românii erau întotdeauna copleșiți de numărul mare al invadatorilor. A fost un contraatac 3 contra 1. Ghinionul otomanilor a fost că străjerul nostru era Ștefănescu, căpitanul Naționalei și al “Științei”. A urmat o pasă și o intercepție datorată unui plasament uluitor. Acesta era Ștefănescu, liberoul care derula deja în gând faza următoare.
Calificare cu emoții
Mult mai multe amintiri au foștii săi colegi. Silviu Lung a avut privilegiul să fie apărat de fundașul cu numărul 6. “Ne înțelegeam din priviri. Eu vedeam tot terenul. Comunicam foarte bine cu el. Îi strigam «Costică, vezi în spate!» Eram prieteni și ne ajutam unul pe celălalt. Avea un plasament excepțional. Deși nu era înalt, nu-mi amintesc să fi pierdut vreun duel la cap, nu am luat goluri din faze fixe. De fapt, din echipa Craiovei, doar eu și Cămătaru eram înalți. Avea tehnică și forță, anticipa foarte bine. Nu avea viteză, dar compensa prin inteligența în joc”, îşi aminteşte fostul internaţional.

Nu o să vă vină să credeți, dar până și șahistul Ștefănescu a greșit o deschidere. Povestește Silviu Lung, fostul portar al Universității: “Jucam la Sibiu o semifinală de Cupă cu Dinamo. Costică a încercat să dribleze, a pierdut mingea și ne-au egalat în ultimul minut. Nu i-am reproșat nimic, eram între prieteni, ne-am calificat până la urmă“.
“Mă bucur că am reușit să-l văd în viață “
Silvică a rememorat și un episod petrecut la Bratislava, când România a remizat, 1-1, cu Cehoslovacia, prin golul lui Geolgău și s-a calificat la Euro 84. “La 1-1, gazdele au avut un corner. Ne concentram la joc când am văzut un echipament de altă culoare în careu. Am strigat la Costică: Cine e ăsta? «Nu știu cine e, treci la joc!», mi-a răspuns. Am realizat după ce s-a terminat faza că era portarul Cehoslovaciei, l-am urmărit cum fugea înapoi spre careu”.
Ștefănescu a fost un căpitan înnăscut. “Era foarte echilibrat, era sobru, dar asta nu înseamnă că nu glumea. Nu vorbea foarte mult, nu vorbea în plus. Era un băiat senzațional, nu făcea nici un reproș. Se impunea prin seriozitate. Era foarte meticulos și în pregătire, și în afara terenului. A fost un om vertical, se ținea întotdeauna de cuvânt, nu întârzia la întâlniri”, e portretul creionat de Lung.
În urmă cu trei săptămâni, Ștefănescu, Țicleanu și Lung au mers împreună la o mănăstire. “Nu vreau să vorbesc prea mult. Am simțit nevoia să ne revedem. Era foarte mândru și demn, niciodată nu vorbea despre boala lui. Nu-l condemn pentru gestul său, nu știi ce e în sufletul unui om care suferă” . Lung are o singură consolare: ”Mă bucur că am reușit să-l văd în viață!“
Cuplu cu Iordănescu în atacul Stelei
Iosif Vigu a răspuns la telefon cu o voce răvășită. Fostul căpitan al Stelei l-a sprijinit pe juniorul Ștefănescu la debutul în echipamentul roș-albastru. Vigu nu a uitat că Ștefănescu a jucat vârf la început în tandem cu Iordănescu. “Nu mai sunt bun de nimic de când m-a sunat Didi Prodan să-mi spună vestea groaznică. Nu mai am chef de nimic. După ce l-am pierdut și pe Sameș, s-a dus și Ștefănescu. Era mai mic cu cinci ani decât mine. A fost atacant, juca împreună cu Iordănescu. Apoi a trecut mijlocaș, era super, avea tehnică și travaliu. La Craiova, Teașcă l-a pus libero. A fost o mare greșeală că Steaua l-a lăsat să plece. A fost un mare caracter, un mare sufletist, era de o omenie extraordinară. Am jucat împreună doi-trei ani. Știa jocul, era receptiv, avea un plasament extraordinar, se pregătea exemplar”.
Fostul fundaș stânga al Stelei e șocat de cruzimea bolii. “Acum cinci luni am auzit că are cancer [*****]. M-am mirat, pentru că nu era șprițar și nu fuma”.
Țara lui Cioabă
Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la România, nu mă gândesc la regele Cioabă. Înțeleg suferința familiei, dar nu pricep de ce posturile de știri au transformat-o într-o tragedie națională. Aceasta e agenda publicului? În ziua în care s-a sinucis Ștefănescu, Antena 3 și România TV aveau ca teme ale serii coșciugul aurit al lui Cioabă și nu știu ce scandal de la biserica unde a fost adus sicriul. Înainte, Antena 3 se lăuda că e singurul post care și-a trimis corespondent în Turcia. E trist cât de jos e nivelul presei. E jignitor, e penibil. Nu vă mai mirați că industria media e amenințată de faliment.
Crișan și Ștefănescu au părăsit Craiova Maxima. Nici nu am apucat să ne luăm adio. I-am crezut nemuritori și am descoperit că sunt vulnerabili în fața vieții. În Craiova se aprind lumânări în memoria Căpitanului. Flăcările se înalță ca o rugăciune tăcută. ”Cât cerul e albastru, suntem deasupra tuturor“, se îmbărbătează juveții ca să încerce să mai uite necazurile. Jos, pe pământul Băniei, Craiova Viselor se destramă, nu mai sunt împreună toți cei din pozele însuflețite cândva de Domozină. Doar durerea rămâne mereu aceeași.

http://www.stiridesport.ro/sporturi/fot ... sting.html
The problem of putting your foot on a lion's neck is, you can never let it up.

Avatar utilizator
SLH
fanatic
fanatic
Mesaje: 3858
Membru din: 19 Noi 2006, 13:02

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de SLH » 22 Aug 2013, 12:37

Sambata avem nevoie de o mobilizare generala, Capitanul merita asta!

Avatar utilizator
hanky panky
fanatic
fanatic
Mesaje: 3059
Membru din: 17 Noi 2008, 00:20

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de hanky panky » 22 Aug 2013, 12:54

SLH scrie:Sambata avem nevoie de o mobilizare generala, Capitanul merita asta!
si la meciul de vineri e nevoie de mobilizare

Partidă-omagiu pentru Căpitan


CS Universitatea Craiova va disputa penultimul joc de verificare de dinaintea startului de sezon. Echipa antrenată de Erik Lincar va juca în compania colegei de serie CS Mioveni vineri, pe stadionul “Ion Oblemenco”.

Va fi un meci omagial pentru cel care a fost Costică Ştefănescu, stins din viaţă în urmă cu câteva zile. Orașul își va lua adio de la Costică Ștefănescu prin fotbal, sportul pe care el l-a dus la rang de artă.

Erik Lincar are tot lotul la dispoziție pentru acest joc amical, cu excepția lui Enache Câju, operat recent la mână. Adversara de vineri al alb-albaștrilor va fi colega de serie CS Mioveni. Gruparea argeșeană a încheiat pe poziția a noua stagiunea precedentă, cu 28 de puncte acumulate, golaveraj 27-23. CS Mioveni a fost campioana egalurilor în sezonul trecut, 11 dintre cele 24 de partide disputate încheindu-se fără învingător și învinși.
În penultimul joc de verificare, CS Mioveni a învins Alro cu 4-0, grație reușitelor lui Năstăsie, Tănasă, Popescu și Stan. În ultima partidă amicală, trupa lui Eftimie Iordan a încheiat la egalitate, 1-1, disputa cu divizionara C SCM Argeșul Pitești.

Meciul va începe la ora 18 sau la ora 19, în funcţie de cât de rapid vor fi reparate nocturnele de pe stadionul Ion Oblemenco.

http://www.micapi.ro/articole/sport/par ... pitan.html
Lua-te-ar kyron cu el in pesti

Avatar utilizator
sorialis
fanatic
fanatic
Mesaje: 4136
Membru din: 11 Iun 2004, 20:20

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de sorialis » 22 Aug 2013, 14:31

hanky panky scrie:
SLH scrie:Sambata avem nevoie de o mobilizare generala, Capitanul merita asta!
si la meciul de vineri e nevoie de mobilizare

Partidă-omagiu pentru Căpitan


CS Universitatea Craiova va disputa penultimul joc de verificare de dinaintea startului de sezon. Echipa antrenată de Erik Lincar va juca în compania colegei de serie CS Mioveni vineri, pe stadionul “Ion Oblemenco”.

Va fi un meci omagial pentru cel care a fost Costică Ştefănescu, stins din viaţă în urmă cu câteva zile. Orașul își va lua adio de la Costică Ștefănescu prin fotbal, sportul pe care el l-a dus la rang de artă.

Erik Lincar are tot lotul la dispoziție pentru acest joc amical, cu excepția lui Enache Câju, operat recent la mână. Adversara de vineri al alb-albaștrilor va fi colega de serie CS Mioveni. Gruparea argeșeană a încheiat pe poziția a noua stagiunea precedentă, cu 28 de puncte acumulate, golaveraj 27-23. CS Mioveni a fost campioana egalurilor în sezonul trecut, 11 dintre cele 24 de partide disputate încheindu-se fără învingător și învinși.
În penultimul joc de verificare, CS Mioveni a învins Alro cu 4-0, grație reușitelor lui Năstăsie, Tănasă, Popescu și Stan. În ultima partidă amicală, trupa lui Eftimie Iordan a încheiat la egalitate, 1-1, disputa cu divizionara C SCM Argeșul Pitești.

Meciul va începe la ora 18 sau la ora 19, în funcţie de cât de rapid vor fi reparate nocturnele de pe stadionul Ion Oblemenco.

http://www.micapi.ro/articole/sport/par ... pitan.html

ASA ESTE !

Se pare ca meciul va fi la ora 19:00...

Trebuie sa fim cat mai multi!
Haideti sa demonstram ca putem mai mult ! Istoria, orgoliul, mandria si loialitatea ne obliga!

Avatar utilizator
hanky panky
fanatic
fanatic
Mesaje: 3059
Membru din: 17 Noi 2008, 00:20

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de hanky panky » 22 Aug 2013, 18:51

Fişiere ataşate
Untitled-1.jpg
Lua-te-ar kyron cu el in pesti

Avatar utilizator
ady_azzuro
fanatic
fanatic
Mesaje: 5230
Membru din: 04 Sep 2003, 16:39

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de ady_azzuro » 22 Aug 2013, 19:14

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Un gest remarcabil ar fi ca Peluza Nord sa poarte numele de Costica Stefanescu de acum incolo!

Avatar utilizator
SLH
fanatic
fanatic
Mesaje: 3858
Membru din: 19 Noi 2006, 13:02

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de SLH » 22 Aug 2013, 19:29

ady_azzuro scrie:Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Un gest remarcabil ar fi ca Peluza Nord sa poarte numele de Costica Stefanescu de acum incolo!
mai degraba tribuna oficiala, avand in vedere ca a fost unul dintre cei mai decenti si educati fotbalisti ai nostri

DoRyN

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de DoRyN » 22 Aug 2013, 19:37

Cum eu nu pot ajunge la Craiova, rog pe oricine merge sa-l conduca pe ultimul drum pe Costica Stefanescu, sa-i aprinda o lumanare si din partea mea!

Dumnezeu sa-l ierte!

Avatar utilizator
jianu_max
fanatic
fanatic
Mesaje: 1305
Membru din: 14 Apr 2006, 01:47

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de jianu_max » 22 Aug 2013, 21:19

poti să o consideri rezolvată, doryn
sunt mai mult decat perfect, sunt OLTEAN

DoRyN

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de DoRyN » 22 Aug 2013, 22:40

Iti multumesc!

Avatar utilizator
hanky panky
fanatic
fanatic
Mesaje: 3059
Membru din: 17 Noi 2008, 00:20

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de hanky panky » 23 Aug 2013, 11:16


Cum se arvuneşte o moarte




E momentul să spunem adevărurile. Pentru că puteţi controla o vreme viaţa şi sportul, dar nu veţi stăpîni niciodată legendele şi memoria lor

Ştefănescu “al lui Mititelu”

Adrian Mititelu a decis, împreună cu soţia lui Ștefănescu, să-l înmormînteze pe fostul fotbalist la Craiova. Scrie asta mare, pe site-ul clubului său, cu mîndria că suportă toate cheltuielile.

În 2011, Maria Băcescu realiza un interviu amplu, exclusiv online, cu Ștefănescu. Cele mai importante părţi ale lui le-aţi citit în Gazeta Sporturilor. Lipsește o bucată din final:

“Dacă joacă Steaua cu Craiova, acum mi-e indiferent cine cîștigă. Nu știu dacă vîrsta mea sau ce se întîmplă la Craiova în ultima vreme mă face să mă depărtez puţin sufletește de grup. Faptul că a încăput pe mîinile acestui patron, care nu a reușit să facă nimic în acești 5 ani, mă face să cred că astăzi Craiova nu mai reprezintă mare lucru pentru nimeni și perspectivele sînt sumbre”.

Ce s-a întîmplat

Ștefănescu era antrenor în 2006 și a renunţat la oferte din spaţiul arab, plus șansa de-a fi selecţionerul unei ţări mici din Africa, Eritreea. Mititelu l-a convins să pregătească Universitatea Craiova, echipă nou-promovată în Divizia A. “Îmi dau seama și acum că am făcut o greșeală că am acceptat”, mărturisea Ștefănescu. Echipa Ungureanu-Stîngă-Ștefănescu a fost dată afară de Mititelu după 9 etape. Ieri, Mititelu și fotbaliștii echipei lui au absentat de la omagiul adus pe “Ion Oblemenco” și organizat de Primărie. Omul de afaceri a pierdut tot ieri, în instanţă, dreptul de a juca pe acest stadion. Și n-a venit.

Ştefănescu “al Olguţei”

Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a decis, împreună cu familia lui Ștefănescu, să-l înmormînteze pe fostul fotbalist la Craiova. În alt cimitir decît “cel al lui Mititelu”. Exact așa vorbeau fanii olteni la comemorarea lui Ștefănescu. Echipele și cimitirele s-au împărţit.

Doamna Vasilescu: “E Cetăţean de Onoare și avem obligaţii”. Apoi: “Nu e vorba de o sinucidere. De altfel, nu a lăsat nici un bilet”.

Uite că a lăsat și un bilet! Cine sînteţi dumneavoastră, doamnă Olguţa, să tranșaţi ţăţește felul în care s-a sfîrșit un om? Nu aveţi, cumva, înainte de orice, obligaţia de a nu emite astfel de judecăţi? Și, mai ales, cum fiecăruia ne aparţine viaţa pe care o trăim, de ce vă arvuniţi moartea altcuiva?

Domnule Mititelu, doamnă Vasilescu, vă puteţi certa pe stadionul Craiovei, pe imn și pe culori, puteţi împărţi azi totul în fotbal, cînd acum un an nu aveaţi nimic. Vă puteţi împărţi jucătorii vii în două echipe, la fel și fanii vii. Dar jucătorii morţi, nu!

Pentru că Ștefănescu e căpitanul Craiovei Maxima, nu al CS U, nici al FC U, nici al XZVSQR U.

Ştefănescu “al televiziunilor”

La Craiova, oamenii știu că familia a decis ca înmormîntarea lui Ștefănescu să aibă loc sîmbătă pentru că vineri are loc cea a “regelui” Cioabă. “Au avut ghinion cu înmormîntarea lui Cioabă”. Sună neverosimil. Dar e adevărat.

La fel ca o scenă trăită în faţa sediului FC Universitatea, clubul lui Mititelu: jurnaliștii de la televiziunile locale au așteptat miercuri o oră întreagă, vizavi de cele 2-3 candele aprinse de oamenii din club. Pentru că nu se oprea nimeni să aprindă o lumînare și nu “le ieșea de filmat”.

“Ghinionul” Cioabă

De ce a decis familia să nu suprapună evenimentul cu înmormîntarea lui Cioabă? Nu e treaba nimănui.

Dar apropiaţii lui Ștefănescu vorbesc de presiunea televiziunilor. De rugăminţile lor.

Televiziunile nu au dreptul să-și facă sărbătoare din asta: nu transmiteţi sîmbătă, live, omagiul Craiovei pentru Ștefănescu folosind aceleași camere cu care vineri, la Sibiu, aţi transmis integral funeraliile lui Cioabă!

Dacă românii vor să înfulece din coliva asta acrită a curiozităţii morbide, nu legaţi voi grîul și nu presăraţi praful de biscuiţi deasupra!

Nu puneţi egal între un rege autodeclarat al unei minorităţi conlocuitoare și un căpitan uriaș, ales simbol de afecţiunea unei majorităţi copleșitoare! Persoanele dispărute nu au loc în comparaţii.

Ştefănescu al durerii

FRF stabilise, împreună cu familia, să-l înmormînteze la Săbăreni. Pînă la urmă, “a cîștigat” Olguţa.

Dacă familia lui Ștefănescu e dezbinată nu e treaba noastră. Dar nu trageţi din dezbinarea lor intimă foloasele imaginii voastre publice!

Oamenii în suferinţă sînt chiauni. Umblă zile în șir privind în gol, rîd prostește și plîng în hohote, dintr-o dată. Cînd îţi moare cineva drag, și o spun după ce mi-am îngropat tatăl cînd aveam 21 de ani, gîndurile nu sînt eficiente, ideile nu sînt făcute pentru planuri.

Așa că nu intraţi voi, brutal, cu ajutoare concrete și instituţionale în durerea delicată a unor oameni!

Ştefănescu “al politicii”

Dumnezeu să-i odihnească pe amîndoi, și pe Cioabă, și pe Ștefănescu!

Nu mă interesează destinul primului, îmi pasă de memoria celui de-al doilea.

Dar cum primul nu-i mortul lui Băsescu, nici căpitanul Craiovei Maxima nu e mortul Olguţei sau al lui Ponta. Ministrul apărării a venit ieri la Craiova la sicriul fotbalistului de pe “Ion Oblemenco”, alt “ministru al apărării”.

În politică, am avut morţi care au votat sau n-au votat, suferinţe “de care era nevoie”, cu tot cu lacrimile aferente. Dar în fotbal, muribunde cum sînt cluburile de tradiţie, eterne cum îi sînt simbolurile, jos labele! Fie că deja le întindeţi, fie că aveaţi de gînd!

În fotbal, jucătorul nigerian Henry, mort pe teren în România, a stat 34 de zile prins între birocraţii consulare, impotenţe diplomatice și indiferenţă.

Ştefănescu al sportului

Ștefănescu a trăit demn, nu și-a risipit agoniseala, cîtă o fi ea, au oamenii bani de înmormîntare.

Jos labele!

Aici e sport, e fotbal și înseamnă henţ. Iar cum vă proţăpiţi în ultimii apărători, culmea, ai unuia din cei mai mari apărători pe care i-am avut, și căruia viaţa și opera îi sînt suficiente în apărare, asta e de cartonaș roșu!


http://blogsport.gsp.ro/gabrielberceanu ... -o-moarte/
Lua-te-ar kyron cu el in pesti

Avatar utilizator
SLH
fanatic
fanatic
Mesaje: 3858
Membru din: 19 Noi 2006, 13:02

Re: Costică Ştefănescu

Mesaj de SLH » 23 Aug 2013, 11:54

aseara la biserica
Fişiere ataşate
6.jpg

Scrie răspuns